duminică, 23 octombrie 2011

Finala Cupei Mondiala la Rugby editia 2011

Noua Zeelanda a castigat Cupa Mondiala la rugby editia 2011 cu o victorie 8-7 in fata Frantei. Este o victorie muncita din greu de catre all blacks, in care au intalnit o echipa puternica a “cocosilor galici” care insa nu si-a modificat stilul de joc, marcat pe profit din greseala adversarului si nu pe joc ofensiv asa cum ne obisnuisera in anii trecuti francezii.
Antrenorul Noii Zeelande, Graham Henry a inceput cu Woodcock, Mealamu si Franks in linia intai, Thorn si Whitelock in linia a doua, Kaino si McCaw in linia a treia, Weepu mijlocas la gramada si Cruden uvertura, Nonu si Smith centrii, Kahui si Jane aripi si Dagg fundasi.
Antrenorul francez Marc Livremont a inceput cu Poux, Servat si Mas in linia intai, Pape si Nallet linia a doua, Dusautoir, Bonnaire si Harinordoquy linia a treia, Yachvili mijlocas la gramada, Parra uvertura, Mermoz si Rougerie centrii, Pallison si Clerc aripi si Medard fundas.
Meciul in sine nu a fost unul spectaculos, asa cum ii sta bine unei finale, dar a fost un meci de rugby adevarat, de mare incrancenare.
Finala a inceput cu atacul periculos al Frantei, dar Parrisson a tinut balonul jos in 22- ul neo-zeelandez. Pe atacul urmator francezii au comis un ofsaid si au oferit ocazia unei lovituri de pedeapsa pentru Piri Weepu, care insa a ratat.
Primul eseu al finalei a fost marcat de neo-zeelandezi, in minutul 11. A fost o margine cu repunere neo-zeelandeza in 22-ul francez, Kevin Mealamu a repus, Thorn a voleibalat pana la Tony Woodcock care a profitat de o gaura in apararea franceza si a marcat. Transformarea a fost ratata de Piri Weepu. Piri Weepu a ratat toate cele 3 ocazii de transformare pe care le-a avut in acest meci.
Pana la sfarsitul primei reprize all blacks au atacat puternic, intre minutele 18 si 28 acestia aflandu-se 99% din timp in terenul europenilor, dar Piri Weepu a mai ratat o lovitura de pedeapsa.
In minutul 35 insa francezii au avut ocazia unui drop-goal prin Trinh-Duc, cel care l-a inlocuit pe Parra accidentat, dar acesta a ratat si astfel scorul pauzei a fost 5-0 pentru neo-zeelandezi.
A doua repriza a debutat cu atacuri in forta ale francezilor, care au avut ocazia unei prime lovituri de pedeapsa prin Yachvili, la un balon jos de Richie McCaw. Lovitura a fost ratata insa si scorul a ramas 5-0.
In minutul 45 la o greseala o francezilor care nu au eliberat zona placajului nou intratul Stephen Donald a reusit transformarea si a adus scorul la 8-0 pentru all-blacks. Donald, a patra uvertura in lotul neo-zeelandez, este primul jucator care a debutat intr-o finala de cupa mondiala, el inlocuindu-l pe Cruden
Imediat francezii au profitat, asa cum au facut si in semifinala cu tara Galilor, de o greseala a lui M’a Nonu si a lui Piri Weepu si au marcat un eseu intre bete prin capitanul Dussotoir.
In minutul 65 francezii au avut singura ocazie de a trece in avantaj, dar Thrin Duc a ratat o lovitura de penalitate de la 40 m dupa o greseala in gramada a neo-zeelandezilor.
Dupa minutul 70 francezii au primit exact ceea au practicat in semifinala cu Tara Galilor, un antijoc total al neo-zeelandezilor cu baloane blocate minute bune in mol-uri si gramezi spontane si cu suturi lungi trimise in margine de catre all-blacks. Frustrarea mare l-a facut pe capitanul francez Dussotoiar sa il calce in gramada pe Richie McCaw lucru nevazut de arbitru. Cu exceptia acestui gest, meciul a fost unul de o mare sportivitate, asa cum ii sta bine acestui sport jucat de gentlemen. In minutul 11 la o accidentare a unui jucator francez in 22-ul all-blacks acesta primea ingrijiri medicale pe teren, fara intreruperea partidei desi actiunea de joc se desfasura in preajma sa. Un astfel de lucru este imposibil in fotbalul actual de exemplu.
Fluierul final a adus dupa 24 de ani trofeul in Noua Zeelanda. Tara cu 4 mil de locuitori in care sportul national este rugby-ul a meritat, din punctul meu de vedere acest trofeu, castigand toate meciurile si trecand peste accidentarea vedetei Dan Carter. Chiar daca in acest meci nu au mai reusit un joc spectaculos, elevii lui Graham Henry, omul care conduce echipa din 2004, au reusit sa castige trofeul Webb Ellis. De partea cealalta, francezilor le ramane satisfactia ca au ajuns in finala, dar spun eu rautacios, bine ca au pierdut-o. Nu mi se parea normal ca o echipa cu un joc ca al Frantei care a castigat nemeritata semifinala cu Tara Galilor, bazat pe greseala adversarului, sa castige acest trofeu.
Pana la Cupa Mondiala urmatoare, care se va desfasura in Anglia si Tara Galilor ultimul nume inscris pe trofeul Webb Ellis este Noua Zeelanda.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Despre sport cu serban