evolutia echipelor romanesti in preliminariile Europa League

Am avut 5 echipe care au incercat sa acceada in grupele Europa League si am reusit sa ajungem numai cu una dintre ele si cu aceea chinuit. Cred ca aceasta situatie spune multe despre valoarea campionatului intern, bantuit de scandaluri si profetii.
Nu mai comentez evolutia lui Dinamo care inca o data s-a facut de ras in cupele europene si a continuat traditia “pescarilor” care ii elimina pe caini, de aceasta data evoluand foarte slab in fata unui adversar accesibil Hajduk Split.
Aceeasi formatie croata a eliminat Unirea Urziceni. Jucatorii vicecampioanei Romaniei au aratat ca sunt preocupati de alte probleme decat meciul in sine si au incasat goluri usoare. Sper ca Unirea Urziceni sa nu se desfiinteze in ciuda problemelor financiare pe care patronul le are si sa continue sa faca o figura frumoasa in campionat chiar si fara Galamaz, Bilasco, Maftei si compania, jucatori plecati intre timp pe alte meleaguri.
“Valoroasa” echipa din Vaslui cu al ei antrenor “Galactic de Caro” a invocat valoarea adversarului si eroarea de arbitraj din meciul retur pentru eliminarea din Europa League. Eu cred ca aceasta echipa moldoveana a uitat sa joace fotbal, sa faca spectacol. In sezonul trecut echipa era formata din tineri dornici de afirmare pe cand acum este formata din multi jucatori pensionari, care au venit in Romania aproape de finalul carierei, vezi cazul Bodipo, deoarece in campionatele straine nu isi mai gaseau locul. Sper ca Porumboiu sa isi dea seama de greselile facute si sa continue sa promoveze tineri ca Papp sau Zmeu, jucatori care sa joace pentru club si nu numai pentru bani. Lille, in ciuda lotului bun pe care il are este o echipa de batut, inceputul de sezon din Franta aratand acest lucru.
Singura echipa care poate invoca valoarea adversarului pentru eliminarea din Europa League este Politehnica Timisoara, sau cum s-o numi aceasta echipa. A intalnit o echipa puternica, cu un lot valoros si cu jucatori dornici de a demonta criticile din presa engleza care considera ca la Manchester City jucatorii au venit numai pentru a castiga banii seicilor. Timisoara a jucat bine in meciul tur, nu a dezamagit, dar a avut ghinion la golul lui Mario Balotelli venit in urma unei erori colective a apararii. In meciul retur insa nu a jucat prea bine, nu au mai facut presing, au cedat fara prea multa lupta mijlocul terenului intr-un cuvant s-au dus acolo cu ideea de a a pierde onorabil desi nu mai aveau nimic de pierdut.
Ajungem si la singura echipa romaneasca ce a reusit calificarea in Europa League, Steaua.
Nu vreau sa comentez daca Steaua lui Ilie este mai buna decat Steaua lui Piti, dar cred ca sistemul lui Ilie 4-2-3-1 se potriveste mai bine cu faptul ca Steaua a schimbat 50% din echipa si cu faptul ca actuala echipa este tanara si neexperimentata. Ma bucur ca Ilie Dumitrescu i-a acordat incredere lui Tatarusanu care a avut o contributie importanta la calificarea Stelei in grupe in dauna lui Stanca. Ce nu inteleg, este de ce este introdus titular in centrul apararii Geraldo Alves, jucator cu un bun joc aerian si cu un bun plasament dar foarte lent care a fost depasit usor atat de jucatorii Craiovei in meciul din Ghencea cat si de catre elvetieni in meciul de la Zurich. Ilie ar fi trebuit sa incerce si varianta Gardos, macar spre finalul meciului tur cu elvetienii din Ghencea.
Evolutia Stelei in meciul de la Zurich a aratat limitele pe care le are formatia ros-albastra in acest moment, faptul ca se bazeaza pe maxim 15 jucatori de valoare si lipsa de omogenitate in defensiva si linia mediana. Singurul capitol la care Steaua a jucat binisor a fost atacul unde Surdu si Stancu au vorbit aceeasi limba. Un castig ar putea fi bulgarul Angelov, jucator care a reusit sa blocheze constructia elvetienilor. Poate ca prin achizitionarea celor 7 jucatori de la Urziceni se vor crea doua echipe de valori aproximativ egale si va ramane de rezolvat numai problema omogenitatii. Ilie mai are multe de pus la punct, dar premisele sunt bune, jucatorii se straduiesc, alearga, dovedesc ca isi doresc sa faca meciuri de calitate. Odata cu omogenizarea si concurenta pe posturi vor veni si rezultatele, iar pana la meciurile din grupe vor fi multe meciuri de campionat in care jucatorii se vor cunoaste mai bine. Referitor la “megapatronul” Gigi Becali pot sa remarc un lucru in limbajul sau si anume ca evita sa vorbeasca despre obiectivul titlu. Intr-un tarziu si-a dat si Gigi seama ca a vorbi mereu despre necesitatea castigarii titlului din primul sezon nu face bine echipei.