Noul selectioner al Angliei

Batranul Roy Hodgson a devenit selectionerul Angliei, post ramas vacant dupa plecarea italianului Fabio Cappello.
Din generatia lui Ferguson sau George Graham, Hodgson reprezinta in opinia mea fotbalul englez autentic, bazat pe forta. Spre deosebire de Cappello care a venit sa schimbe dar a reusit sa dezbine echipa Angliei, vezi scandalurile pentru banderola intre Terry si Gerrard, Hodgson poate uni grupul nationalei Angliei cu experienta sa.
Alaturi de Sir Bobby Robson, cred ca este antrenorul britanic care s-a “plimbat” cel mai mult prin Europa.
Cariera de antrenor si-a inceput-o in Suedia, in anul 1976 la Halmstad. Pe banca acestei echipe a castigat doua titluri in cele 5 sezoane petrecute aici. Dupa o scurta intoarcere in Anglia unde a antrenat Bristol City s-a reintors in Suedia unde a mai castigat doua titluri cu Malmo FF.
A plecat din Suedia in Elvetia, locul unde s-a remarcat cel mai mult. A inceput la Neuchatel Xamax si a trecut apoi la nationala tarii cantoanelor. A stat la nationala Elvetiei 5 ani calificand echipa la campionatul mondial din 1994 si la campionatul European din 1996. De mentionat ca pentru Elvetia era o calificare la campionatul mondial asteptata din 1966.
In 1996 a plecat la Internazionale Milano echipa care trecea prin momente grele, pentru a reconstrui echipa, lucru pe care l-a reusit, ducandu-i pe nerrazzuri in finala cupei Uefa din 1997 meci pierdut in fata lui Shalke. In anul urmator, Inter, cu Gigi Simoni pe banca, a castigat Cupa EUFA.
In 1998 s-a intors in Anglia, la Blackburn Rovers, echipa pe care a condus-o doua sezoane reusind o calificare in cupa EUFA dupa ocuparea unui loc 7.
A urmat o perioada 1999 – 2007 tumultoasa in cariera lui Roy Hodgson care a antrenat pe rand Inter Milano, interimar, Grasshoppers, Copenhaga, Udinese, selectionata Emiratelor Arabe, Viking FK din Norvegia si nationala Finlandei.
In decembrie 2007 a fost numit manager al lui Fulham, salvand in ultima etapa echipa de la retrogradare. Echipa miliardarului Al Fayed a reusit in sezonul urmator cea mai buna clasare in campionat, locul 7 care a propulsat-o in Cupa UEFA. Din pacate Fulham a fost invinsa in finala Cupei UEFA de catre Atletico Madrid. Sezonul extraordinar al lui Fulham i-a adus titlul de managerul anului in Anglia si un “transfer” pe banca lui Liverpool. Din pacate nu a realizat nimic la cormorani, “reusind” sa se afle permanent in conflict cu suporterii si cu patronii echipei, fiind demis in decembrie 2010.
In februarie 2011 a fost numit manager la West Bromwich Albion.
Dupa demisia lui Cappello nimeni nu ii dadea sanse de a fi numit selectioner al Angliei, dar refuzul lui Harry Redknapp l-a propulsat in aceasta functie. A fost o decizie criticata in special de fani, care il acuza pe Hodgson ca nu a avut rezultate notabile in fotbalul mare. Din pacate pentru federatia engleza nu isi permitea sa mai astepte mult cu numirea uni selectioner avand in vedere ca peste doua luni este Euro.
Cred ca principalele avantaje al lui Hodgson sunt, pe langa experienta, seriozitatea si respectul de care se bucura. Din pacate are marele dezavantaj de a veni la carma nationalei cu putin timp inainte de Euro, iar un rezultat slab la turneul final ii “poate pune suporterii in cap”. Oricum ar fi, acest post este o incununare a unuia dintre cei mai longevivi si mai eleganti manageri din fotbalul englez, vorbitor a nu mai putin de 7 limbi straine, norvegiana, suedeza, italiana, germana, daneza, franceza si finlandeza. In ciuda elegantei sale este un manager care accepta foarte greu esecul, fiind binecunoscut episodul in care s-a dat cu capul de banca de rezerve la primirea unui gol de catre WBA.