Sunt un fan al rugby-ului, care alaturi de hochei, sunt sporturile mele preferate.
Imi place rugby-ul pentru eleganta sa, desi pare un
sport dur si lipsit de fair-play. Cine a vazut un meci insa stie ca respectul
fata de adversari este un element definitoriu al acestui sport.
Astazi urmaream semifinala European Champions Cup,
cea mai importanta competitie intercluburi, disputata intre Racing Club Metro
din Franta si Leicester Tiger din Anglia, terminata 19-16 pentru francezi.
La scorul de 19-7 pentru francezi, acestia au facut
o interceptie prin aripa argentiniana Imhoff care a scapat singur catre eseu, dar arbitrul a acordat in mod
eronat gramada ordonata pentru englezi, considerand ca acesta a comis un inainte (balonul in
rugby trebuie sa fie permanent in controlul jucatorului).
Dupa vizionarea imaginilor video arbitrul si-a cerut
scuze catre jucatorii francezi pentru greseala comisa, lucru care nu se
intampla in alte sporturi. In faza urmatoare englezii au inscris un eseu
transformat ducand scorul la 19-16 si prelungind suspansul pana la final.
Gestul
arbitrului de a-si cere scuze nu este unul singular, aceasta atitudine domnind in acest sport.
Ca asa e in rugby.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu