Romania – Serbia 0 - 0
Dupa multi, multi ani am mers din nou pe
stadion la un meci al echipei nationale de fotbal a Romaniei.
Si pot sa spun ca am plecat cu o impresie
ciudata. Credeam ca meciurile nationalei de fotbal a Romaniei sunt mai pasnice,
ca suporterii romani sunt mai relaxati. Dar nu a fost deloc asa.
Drumul de la metrou, de la statia Piata Muncii
pana la stadion a fost parcurs impreuna cu o parte a galeriei Romaniei care a trecut
de la “treceti batalioane romane Carpatii” la “psd m..e psd” cu o mare placere.
Baietii au spirit patriotic, ce mai.
Intrarea in stadion a fost o adevarata poveste,
cu controlul corporal de rigoare. Asta este una dintre nedumeririle mele. Daca in
urma unui control atat de riguros in care cei care poarta veste cu inscriptia "steward" iti solicita sa iti lasi apa,
bricheta si banii de metal la intrarea in stadion, cum se face ca mereu apar
petarde si fumigene in tribune?
Dupa ce am gasit locurile pe scaun, am ascultat
imnurile celor doua tari.
Am apreciat chiar ca fanii Romaniei nu au
huiduit imnul Serbiei, unii dintre ei stand chiar in picioare.
A fost insa doar “linistea dinaintea furtunii”.
De fapt galeria Romaniei nu intrase in arena. Odata ajunsi a inceput
recitalul.
Mai intai si-au adus aminte de rivalii
istorici, maghiarii si au facut cateva precizari la adresa lor. Nu au fost
uitati nici politicienii din partidul cu trandafiri si baietii nu au ratat
ocazia sa le reaminteasca inscriptia de pe un numar de inmatriculare drag
acestui partid.
Momentul culminant au fost insa cele cateva
petarde care au emanat un fum negru si innecacios, precum si tortele aprinse in
incinta arenei, in urma careia echipa Romaniei poate evolua din nou fara
spactatori.
Un moment mai putin placut a fost cand fanii
Romaniei au scandat Serbia – Kosovo aratand ca probleme geopolitice nu le sunt
straine.
Scandari la adresa nationalei Romaniei, asa cum
le stiam eu, gen Romania / Romania au fost putine si mai ales generate de
crainicul arenei. Baietii din galerie aveau batalii mai importante de dus.
Dar ce sa faci, asa este la meci.
Meciul in sine, incheiat 0-0, a fost dominat de
sarbi care au ratat cat pentru 3
partide.
Sarbii, lipsiti de piese grele, Matic, Koralov si Ljajic au ratat si un penalti prin Dusan Tadic
in minutul 44. De asemenea, varful Aleksnadr Mitrovic de la Fulham a ratat vreo
4 ocazii bune de marca, oferindu-le fanilor Romaniei speranta la locul 1 sau la
locul 2 in grupa.
Asta in ciuda faptului ca echipa Romaniei nu a jucat
mare lucru, asa cum s-a intamplat si la Vilnius. Dar daca mai poti spera de ce
sa nu o faci?
Poate nici deciziile selectionerului Contra nu
au fost cele mai inspirate. As incepe cu introducerea titular a lui Gabi Tamas,
jucator ajuns la 35 de ani, care a facut un fault prostesc in minutul 44 in
urma caruia a fost eliminat. As continua cu pastrarea in teren, pana in minutul 70, a lui Alex Maxim jucator care parca s-a ferit de minge tot meciul. De asemenea, capitanul
Sapunaru incepe sa isi arate cei 33 de ani pe care ii are, iar Alin Tosca,
folosit fundas stanga, a fost deseori depasit, semn ca nu este in cea mai buna
perioada a carierei.
Una peste alta, Romania a fost din nou
norocoasa, a scapat cu un 0-0 dupa un meci slab.
Plecarea de la stadion a fost mai relaxata.
Fanii nationalei Romaniei erau bucurosi ca echipa a obtinut un punct, ca nu a
pierdut si au avut numai cateva schimburi de replici cu jandarmii, au mai
transmis cate ceva “celor 3 trandafiri” si
rivalilor maghiari, dar atat.
Pot sa spun ca aceasta experienta pe
stadion a fost una interesanta. De
asemenea, pot afirma ca fanii din Bucuresti sunt total diferiti fata de cei din
Ploiesti si Cluj.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu