Reconstructia echipei nationale de fotbal a Romaniei

 

In aceasta campanie de calificare pentru Campionatul Mondial de fotbal, suporterii nationalei au avut parte de rezultate obtinute “pe muchie”, fie ca a fost vorba despre victoria in fata Macedoniei de Nord sau de infrangerea in fata Armeniei.

Acum, dupa meciul pierdut in fata Germaniei, consider ca nationala Romaniei a dat proba de foc in fata unui adversar foarte puternic si nu s-a facut de ras.

Nu vreau sa ma entuziasmez, mai ales ca drumul pana la obtinerea calificiarii la mondial este lung, dar cred ca perioada de reconstructie a echipei nationale s-a incheiat.

Si, pentru prima data dupa mult timp, jucatorii au parut ca isi doresc sa dea totul pentru nationala.

Momentul este bun, mai ales ca multi jucatori evolueaza titulari la echipele de club, chiar daca nu sunt echipe de top si acest lucru ajuta.

Selectionerul Mirel Radoi incepe si el sa inteleaga ca, pentru a castiga sau macar pentru a obtine un rezultat bun, trebuie sa te si aperi bine nu numai sa joci ofensiv.

Echipa are inca probleme in aparare, mai ales pe banda stanga. Fie ca a fost vorba despre Camora, Bancu sau Tosca, parca niciunul nu a fost de nationala. O solutie ar putea fi Florin Stefan, jucator ce evolua foarte bine la tineret si care acum, dupa ce a fost transferat de CFR Cluj, poate constitui o solutie pentru nationala mare.

De asemenea, nu sunt solutii foarte bune pentru pozitia de varf de atac. George Puscas pare ca nu se mai maturizeaza, Alibec cu viata lui extrasportiva sta mai mult accidentat, astfel ca, probabil, ne vom baza din nou pe Keseru, jucator care, dupa revenirea la FCSB se afla intr-o forma buna.

Un alt element important pe care l-am sesizat, este faptul ca suporterii nationalei dar si jurnalistii par sa devina mai realisti. Acestia incep sa inteleaga nivelul nationalei si isi adapteaza asteptarile. Nu pot sa ii ceri unui Ianis Hagi sa fie Gheorghe Hagi. De asemenea, Stanciu nu poate fi comparat cu Sabau sau Ilie Dumitrescu.

Trebuie sa acceptam ca Romania este o echipa din al doilea sau al treilea esalon valoric al Europei, dar este o echipa care are potential.

Dupa experimentul Daum, care mie mi s-a parut cea mai mare greseala pe care conducerea federatiei de fotbal a putut-o face, increderea pe care au aratat-o in Radoi mi se pare un lucru bun. Un antrenor care a condus echipa de tineret, care a lucrat alaturi de jucatori tineri, reprezinta, in opinia, mea cea mai buna solutie pentru reconstructia unei echipe.

Pentru Romania urmeaza un meci foarte greu, o finala pentru locul 2, cu Armenia.  

Sper ca forma buna a echipei lui Radoi sa continue echipa sa obtina victoria. Romania porneste favorita, mai ales daca analizam echipele unde evolueaza jucatorii celor doua echipe, dar Armenia cu al sau un antrenor experimentat, Joaquin Caparos, reprezinta o nuca foarte tare. Este o ehcipa artagoasa, plina de vitalitate, care ne poate pune probleme.  

Vor veni apoi meciurile cu Islanda si Liechtestein, teoretic meciuri usoare.

Oricum ar fi, poate ca nu vom prinde locul, 2 dar cred ca obiectivul cel mai important, reconstructia echipei nationale, a fost realizat.