miercuri, 29 octombrie 2014

Adversar ciudat pentru Romania la handbal

Nationala de handbal masculin a Romaniei a invins echipa Kosovo, cu 36-24, in primul meci din Grupa C a turului intai preliminar al Campionatului European din 2018. Cand am vazut stirea am fost un pic luat prin surprindere. Aceasta entitate este nerecunoscuta de Romania si de multe state din lume dar i s-a permis sa participe in preliminarii. La inceputul meciului nu s-a intonat imnul acestei entitati si nici nu s-a afisat drapelul national. Mie unul mi se pare foarte ciudat, desi o sa amestec sportul cu politica. Atunci cand Catalunya dorea sa se desprinda de Spania, oficialii de la Madrid au anuntat ca FC Barcelona, Espanyol si celelalte echipe din aceasta regiune nu vor mai avea dreptul sa participe in campionatul Spaniei. Aceste echipe si federatia care s-ar fi creat ar fi trebuit sa faca pasii necesari pentru afilierea la forurile internationale lucru care ar fi generat pierderi financiare mari. Acelasi lucru este valabil si pentru Atheltic Bilbao si Real Sociedad in cazul in care regiunea basca se va desprinde de Spania. Atunci cand Scotia a dorit sa se desprinda de Marea Britanie cluburile scotiene si in special Celtic Glasgow participanta Champions League si mai apoi in Europa League au fost amenintate voalat ca vor pierde finantarea de la Londra, iar veniturile primite de la forurile europene vor scadea. In schimb pentru Kosovo s-a putut. Aceasta entitate pe care nu o numesc stat a fost inscrisa in preliminariile pentru campionatul european. Eu unul astept cu nerabdare sa vad echipa Crimeei, a Gagauziei sau a enclavei Nagorno Karabakh pentru a mentiona numai acele teritorii pe care Rusia le-a desprins din state precum Ucraina, Moldova sau Azerbaijan. In fond, precedentul foarte priculos a fost creat de coalitia formata din Statele Unite si Uniunea Europeana in urma acelui razboi,din punctul meu de vedere nedrept, care a dus la desprinderea acestui Kosovo de Serbia.

duminică, 26 octombrie 2014

Rezultat important al Simonei Halep

Chiar daca a pierdut finala in fata Serenei Williams cu scorul de 3-6, 0-6, performanta Simonei Halep la Turneul Campioanelor disputat la Singapore este foarte importanta nu numai pentru ca redevenit numarul 3 mondial. Castigarea grupei din care a facut parte cu o victorie in fata Serenei, cea mai buna jucatoare in acest moment si o victorie in semifinale in fata polonezei Agnieszka Radwanska inseamna foarte mult. In finala nu a reusit sa ii tina piept americancei decat in primul set cand a castigat un break pierzandu-si apoi la randul ei serviciul. Dupa acest prim set forta si exeperienta Serenei s-a vazut. Oricum ar fi, Simona merita un mare “BRAVO” pentru ca a ajuns pentru a doua oara in finala unui turneu important in acest an dupa Rolland Garros.

joi, 16 octombrie 2014

Piturca a plecat

In sfarsit s-a intamplat. Victor Piturca a ales milioanele arabilor de la Al Attihad, si-a luat tot staful si a semnat un contract pe 2 ani, rupand intelegerea cu FRF. Eu unul ma bucur de aceasta schimbare. Consider ca Piturca nu a indeplinit obiectivele cele mai importante pe care eu il doream, intinerirea echipei si impunerea unui stil de joc frumos. Cu acelasi joc “la ciupeala”, dam un gol si ne aparam desi joci in fata unor adversari modesti, care merge sau nu, cu titulari precum Goian sau Tamas care nu evolueaza bine nici la echipele de club este greu sa impui o strategie pe termen lung. Piturca a ratat lamentabil calificarea la Campionatul Mondial in barajul disputat cu Grecia, iar acum se chinuie intr-o grupa mediocra.

sâmbătă, 11 octombrie 2014

Romania - Ungaria

Romania Ungaria 1-1 “Meciul national” asa cum au spus unii comentatori in dorinta lor de inflamare a spiritelor si asa infierbantate. Sute de jandarmi pentru 2.000 de fani maghiari, parca prea mult pentru un meci intre doua echipe care au sanse sa mearga impreuna la acest Euro unde este greu sa nu te califici. Piturca, in dorinta lui de intinerire a lotului, a inceput in poarta cu Tatarusanu, in aparare Chiriches, Goian, Grigore si Rat, la mijloc cu Pintilii si Hoban, Chipciu, Sanmartean si Maxim in spatele lui Raul Rusescu. De partea cealalta, noul selectioner maghiar, fostul international Pal Dardai a inceput in poarta cu veteranul Kiraly, fostul sau coleg de la Hertha, Varga, Korcsmar, Juhasz, Kadar in aparare, Gera si Elek la mijloc, Lovrencsics, Dzsudzsak si Stieber in spatele lui Szalai. Pe langa inceputul marcat de fluierarea imnului Ungariei, un gest foarte urat, in minutul 2 din tribuna a plecat o bricheta pe care rigidul arbitru scotian a dus-o la margine. Poate dupa acest incident patim si noi la fel ca grecii si jucam fara spectatori. In rest in prima repriza s-a remarcat Sanmartean care cu cateva “floricele” si cateva pase a incantat atmosfera, dar in rest un meci tacticizat in care ungurii au stat bine in aparare, iar romanii au fost prea timizi sa atace in forta. Jucatorii lui Piturca au centrat mult prea mult pentru niste fundasi unguri solizi ca brazii dar rudimentari la baloanele pe jos. Meciul s-a animat in minutul 40 cand, la o lovitura libera batuta de Dzudzak balonul a fost reluat in poarta de Juhasz dar golul a fost anulat pe motiv de ofsaid. In prima faza mi s-a parut ca nu a fost, dar nu am vazut nici o reluare clara la TVR deci merg pe mana arbitrului. Imediat romanii au marcat prin Raul Rusescu dupa o centrare perfecta in careu de la Rat care la randul sau a fost lansat excelent in adancime pe partea stanga. Nici a doua repriza nu a excelat in faze de poarta, dar sensului jocului s-a schimbat. Cei care au atacat au fost ungurii, romanii s-au aparat si au incercat contre in special prin Maxim. Jocul de asteptare al echipei Romaniei, pe care l-am incercat si cu Grecia, “la ciupeala” a fost taxat de insistenta ungurilor care au inscris din lovitura libera de la 25 m batuta perfect de capitanul Balasz Dzudzak fara sperante pentru Tatarusanu. In minutul 88 tot ungurii puteau da lovitura cand o centrare pe stanga l-a depasit pe Chiriches prost plasat, balonul a ajuns la Nikolics care a sutat din unghi putin pe langa poarta, balonul fiind deviat de un fundas roman. Mi s-a parut un rezultat echitabil dupa evolutia jocului, dar cred ca Romania putea invinge fara probleme daca juca fotbal. In prima repriza romanii au prestat un meci bun, in care au incercat sa tina posesia, dar apoi in a doua repriza au incercat ce fac ei de atata timp in mandatul lui Piturca, au incercat sa “ciupeasca”. Mentalitatea aceasta a fost taxata de lovitura data de Dzudzak. Nu l-am inteles pe Piturca de ce a inceput cu Goian care era usor accidentat si a trebuit schimbat in minutul 4, de ce a jucat cu Chiriches fundas dreapta cand jucatorul lui Tottenham nu are o perioada buna nici la echipa de club. Maxim mi s-a parut sters, izolat in banda, iar Pintilii si in special Hoban, cei doi inchizatori romani, au incetinit mult jocul. Cu o echipa a Ungariei care s-a bazat pe baloane lungi catre Szalai cred ca puteai juca cu un singur inchizator si eventual sa fie introdus inca un jucator ofensiv, de exemplu Keseru sau Torje, jucatori de viteza care ar fi putut destabiliza apararea rigida a Ungariei. Mi-au placut Gardos, Grigore si Tararusasanu care si-au facut bine treaba, ca si Rusescu, dar cel mai mult mi-a placut Sanmartean care a dat claritate jocului. Oricum Romania are sanse mari de calificare la Euro dar trebuie sa arate mai mult. Va urma meciul din Finlanda unde echipa trebuie sa dovedeasca ca rezultatul din Grecia nu a fost intamplator, iar acest egal cu Ungaria a fost un accident.

Stim sa ne apreciem cu adevarat sportivii de valoare?

Romanii au un mare talent de a ridica in slavi sportivii cand obtin o performanta si apoi de a-i critica vehement cand rezultatele nu mai sunt la nivelul dorit, fara a analiza si motivele insuccesului. Cel mai bun exemplu este Simona Halep. O jucatoare de tenis de numai 23 de ani, care a facut pasul spre marea performanta de numai 1 an sau 2 si care a jucat in 2014 doua finale de turnee importante, Rolland Garros si Madrid pierzandu-le pe amandoua. Tot in 2014 romanca a castigat turneul de la Doha si cel de la Bucuresti. Parcusul bun a propulsat-o pe locul 2 mondial. In ultima perioada, romanca a abandonat la mai multe turnee din cauza unor accidentari mai mult sau mai putin reale, cazand pe locul 3 si, in scurt timp pe 4. Criticii, printre care in mod surprizator se afla si Ilie Nastase, apreciaza ca romanca a beneficiat numai de un traseu favorabil fara a vedea si faptul ca pentru o jucatoare de numai 23 de ani forma fizica scade catre sfarsitul sezonului. Faptul ca Simona nu a castigat nici un turneu de Mare Slam, lucru de asemenea adus mereu in discutie de “admiratori” care acum ceva timp o laudau, nu mi se pare justificat, avand in vedere ca Na Li a castigat primul turneu de Mare Slam la aproximativ 30 de ani, iar Simona, prin finala de la Paris, a demonstrat ca poate. Romania a ocupat locul 4 la campionatul mondial de gimnastica, iar Larisa Iordache a devenit vicecampioana mondiala la individual compus. In ciuda acestor performante exista comentatori care sunt nemultumiti de rezultatele gimnasticii feminine romanesti si care uita ca ultima medalie la individual compus a fost obtinuta in 2007. Tot acesti comentatori nu mai amintesc faptul ca echipa Romaniei este compusa din Larisa Iordache o gimnasta ajunsa la maturitate si de tinerele Stefania Stanila, Andreea Munteanu, Paula Tudorache si Anamaria Ocolisan aflate la prima competitie importanta. Avand in vedere si schimbarile de antrenori de la lot, plecarea cuplului Belu – Bitang, eu cred ca rezultatele de la mondialul de gimnastica din China sunt o mare performanta. Echipa de baschet masculin a Romaniei a ratat calificarea la Campionatul European de baschet pierzand in fata Letoniei in luna august. Jucatorii romani si conducatorii federatiei au fost aspru criticati pentru acest rezultat, fara a se vedea si faptul ca dupa foarte multi ani Romania a avut macar sansa de a se califica. Sau ca Romania a intalnit un adversar care are doi jucatori ce evolueaza in Euroliga de baschet in timp ce Romania propune numai unul si acela la primul sezon, Vlad Moldoveanu, vedeta nationalei. In ultima perioada, in baschetul masculin romanesc au reinceput sa apara sponsorii si, un lucru foarte important, Steaua si Dinamo si-au revitalizat sectiile de la acest sport. Calificata la Cupa Mondiala de Rugby de unde nu a lipsit, Romania a pierdut in Georgia in luna martie a acestui an ratand Cupa Europeana a Natiunilor, a doua competitie valorica dupa Turneul Celor 6 Natiuni. Pentru cine nu stie din cei 25 de jucatori care compun echipa Georgiei 18 evolueaza in Franta, 1 in Anglia si 1 in Scotia, puteri ale rugby-ului mondial, in timp ce numai 5 romani evolueaza "in afara" restul fiind “autohtoni”. Faptul ca ne mentinem in al doilea esalon al rugby-ului ca sa zic asa, este un lucru foarte important, mai ales ca este vorba despre un sport care are un public destul de specializat. Dar daca te duci la un meci de acasa pe cochetul stadion de la Arcul de Triumf te umpli de energie si de buna dispozitie. Este greu sa nu apreciezi sportul atunci cand vezi copii de 10 ani care se joaca cu balonul oval pe terenul 2 in timp ce echipa joaca cu Fiji sau Canada meciuri test. Dar cel mai tare m-a deranjat ca inaintea meciului Romania-Ungaria am auzit un comentator roman vorbind despre Emerich Ienei ca despre antrenorul de nationalitate maghiara si fostul sot al Vasilicai Tastaman fara a aminti performantele lui ca antrenor. Mi se pare la fel cum vorbim mereu despre sanii Simonei Halep in loc sa vedem performantele acesteia. Emerich Ienei a adus pentru fotbalul romanesc o mare performanta, Cupa Campionilor Europeni, trofeu care nu este la indemana oricui. Faptul ca unii afirma ca echipa cu care a castigat trofeul a fost creatia lui Florin Halagian, ca Ienei “i-a luat munca” “armeanului”, mi se pare exagerat. In Anglia, pentru un mare antrenor de fotbal si un om de legenda, Sir Bobby Robson, si el, ca si Ienei, un “campion al elegantei” si al respectului fata de joc si de fani, Federatia Engleza a organizat in 31 iulie 2014 ceea ce a devenit Ziua Sir Bobby Robson. Mi se pare un gest de mare respect pentru oamenii care au adus bucurie suporterilor, lucru pe care, in mod sigur, noi romanii, trebuie sa il invatam.

Despre sport cu serban